Rezultatele proiectului au fost valorificate in ultima etapa a proiectului si au constat in:

• Obtinerea de noi catalizatori pe baza de metale recuperate si purificate din rezidiile catalitice;
• Testarea performantelor catalizatorilor nou sintetizati;
• Optimizarea proceselor de extractie si separare in scopul cresterii eficientei proceselor si a gradului de puritate al metalelor;
• Investigarea eficientei metodelor aplicate in procesele de recuperare si purificare a metalelor din catalizatori uzati si diseminarea rezultatelor.

   In studiul prezent au fost preparati de partenerul P2 catalizatrori de nichel (Ni/Al₂O₃ si Ni/Cr₂O₃) prin metoda coprecipitarii si catalizatori continand metalele cupru, cobalt si paladiu depuse pe site moleculare carbonice (Cu/CMS-1; Cu/CMS-2), alumina (Co/Al₂O₃) si zeolit 4A (Co/Z4A CoPd/Z4A) prin metoda impregnarii. Catalizatorii au fost preparati in cantitate suficienta pentru incercari in instalatie de laborator. Eficacitatea catalizatorilor (Ni/Al₂O₃ si Ni/Cr₂O₃) a fost caracterizata prin masurarea activitatii catalitice pentru reactia de hidrogenare a oxidului de carbon la metan, iar eficacitatea catalizatorilor Cu/CMS-1; Cu/CMS-2; Co/Al₂O₃; CuPd/Z4A; Co/Z4A CoPd/Z4A a fost determinata de CO, prin metoda statica si dinamica in aplicatia de mediu privind eliminarea agentilor poluanti din gazele reziduale industriale in care poluantii sunt transformanti prin procese catalitice in componenti neofensivi pentru mediu.
   Metodele de preparare a catalizatorilor metal/suport au ca etape principale depunerea pe suprafata si in interiorul suportului a unui compus chimic al metalului activ, utilizand solutia compusului chimic, uscarea suportului, descompunerea sau reducerea compusului chimic pana la specia activa a metalului, etape caracteristice metodei impregnarii, ori amestecarea prin precipitare comuna a solutiei formata dintr-un amestec de sare a metalului activ si a suportului, transformarea precipitatului rezultat prin calcinare in amestec de oxizi urmata de reducerea oxidului metalului catalitic activ, obtinandu-se in final catalizatorul metal/suport. Catalizatorul astfel obtinut este piroforic si pentru a putea fi manevrat in aer, fara sa se dezactiveze, necesita o stabilizare prin pasivarea lui in curent de azot cu un continut mic de oxigen; cand se formeaza un oxid superficial care protejeaza metalul impotriva oxidarii lui in profunzime. Oxidul superficial se indeparteaza prin reactivare in hidrogen la o temperatura blanda in situ inaintea masurarii activitatii sau inceperii procesului tehnologic. In acest scop s-au utilizat compusi chimici ai metalelor obtinuti in etapele anterioare ale proiectului precum: azotat de nichel si azotat de crom; sulfat de cobalt, sulfat de cupru, clorura de paladiu. Uscarea s-a realizat in etuva de laborator, iar calcinarea amestecului uscat s-a facut in curent de azot sau argon, la maxim 340 C, in timpul calcinarii se elimina apa si dioxidului de carbon, rezultand amestecul de oxizi de exemplu NiO.Cr2O3. Reducerea. In functie de continutul de suport si de conditiile de calcinare a amestecului de oxizi rezultat, reducerea oxidului s-a realizat in conditii diferite utilizand un amestec de azot sau argon cu hidrogen. Pasivarea s-a realizat prin tratare cu un curent de azot cu urme de oxigen si reactivarea s-a realizat prin tratare cu un curent de hidrogen, in situ, la o temperatura cu mult inferioara reducerii initiale.
   Activitatea catalitica a catalizatorilor de nichel depusi pe oxid de oxid crom si oxid de aluminiu au fost testati pentru reactia de metanare a oxidului de carbon.

CO + 3H₂ = CH₄ + H₂O

   Reactia de metanare a oxidului de carbon prezinta atat un interes stiintific, privind teoria catalizei, cat si interes practic pentru unele tehnologii chimice. Reactia se foloseste printre altele in procesul de sinteza a amoniacului la indepartarea CO din gazul de sinteza pentru a impiedica otravirea de catre acesta a catalizatorului de fier. Pentru masurarea vitezei de metanare a oxidului de carbon pe catalizatorii de nichel se foloseste un reactor tubular in care se asaza stratul de catalizator in cantiate cunoscuta. La inceput catalizatorul se reactiveaza in curent de hidrogen , la tempertura de cca 330 C, timp de doua ore. Apoi se micsoreaza temperatura reactorului la temeratura camerei. Se intrerupe trecerea hidrogenului peste catalizator si se trece amestecul de 12,67% CO in hidrogen. Se ridica temperatura cuptorului la 221 C si se urmareste evolutia compozitiei gazului rezultat din reactor. Compozitia gazului se masoara cu ajutorul unui cromatograf de gaze dotat cu un detector de termoconductivitate (catarometru) si cu o coloana cromatografica cu sita moleculara 13A. Coloana cromatografica separa la temperatura camerei componentii aerului, metanul si oxidul de carbon care sunt pe rand masurati de catarometru. Continutul de CH₄ si CO se determina din aria picurilor cromatografice. Masuratorile au fost conduse la debit de reactanti prin catalizator in asa fel ales incat gradul de transformare a CO sa fie in jur de 10% spre a evita efectele termice ale reactiei.
   In aceste conditii de reactie activitatea catalitica a catalizatorului Ni/Cr₂O₃ a fost de 139 mmoli/gh iar cea a catalizatorului Ni/Al₂O₃ de 99,7 mmoli/gh. Rezulta ca primul este mai activ decat cel depus pe oxid de aluminiu. Pe de alta parte, in lucrarea [13], s-a aratatat ca proba de nichel depus pe oxid de crom are o arie a nichelului metalic de 27 m² iar cea de nichel depus pe oxid de aluminiu de 63,5 m². Daca se calculeaza activitatea unitatii de arie metalica, rezulta in primul caz o activitate a unitatii de suprafata metalica de 5,15 mmoli/m²h si in al doilea caz de 1,57 mmoli/m²h. Se observa ca in cazul catalizatorului de nichel pe oxid de crom activitatea intrinseca este de circa trei ori mai mare decat cea a nichelului depus pe oxid de aluminiu. Catalizatorul de nichel metalic nesuportat, in aproximativ aceleasi conditii de reactie, are o activitate intrinseca de aproximativ 0,2 mmoli/m². Prin urmare, activitatea catalitica intrinseca a catalizatorului de nichel depus pe alumina este de circa 8 ori mai mare decat a nichelului curat, in timp ce cea nichelului pe oxid de crom este de circa 25 de ori mai mare. De remarcat faptul ca nici un suport nu are activitate catalitica pentru reactia de metanare in conditiile de reactie de mai sus.
   Catalizatorii Cu/CMS-1; Cu/CMS-2; Co/Al₂O₃; CuPd/Z4A; Co/Z4A; CoPd/Z4A preparati din compusii chimici mentionati anterior prin metoda impregnarii au fost testati intr-un sistem static si dinamic in aplicatia de mediu privind eliminarea agentilor poluanti din gazele reziduale industriale in care poluantii sunt transformanti prin procese catalitice in componenti neofensivi pentru mediu.
   Evaluarea performantelor catalizatorilor s-a experimentat in procesul de limitare a emisiilor de NO_X, CO si HC provenite din gaze evacuate din centralele termice si cuptoare de calcinare.
   Oxizii de carbon, de azot si hidrocarburile sunt cei mai obisnuiti poluanti ai aerului rezultati in cantitati mari in procele de combustie a carbunelui, combinate metalurgice, motoare cu combustie interna, cuptoare de calcinare termica etc. Catalizatorii Cu/CMS-1; Cu/CMS-2; Co/Al₂O₃; CuPd/Z4A; Co/Z4A; CoPd/Z4A au fost testati in procesul de reducere a oxizilor de azot, a monoxidului de carbon si hidrocarburilor din gazele evacuate de centrale termice si cuptoare de calcinare a calcarului cu scopul de a determina activitatea catalitica a acestora si apoi a selecta dintre ei pe cel cu cea mai buna comportare pentru aplicatia mentionata.
   In cercetarile efectuate in cadrul acestui proiect s-au folosit pentru teste gazele evacuate de CET Govora si cuptorul de calcinare calcar, Uzina de Soda Govora a caror compozitie determinata prin analize gaz-cromatografice si chimice este prezentata in tabelul 1.

   



   Activitatea catalizatorilor a fost determinata pentru reactia: NO + 2CO -> 2CO₂ +N₂.
   Aceasta reactie este posibila numai in prezenta unor catalizatori specifici si in anumite conditii de temperatura. Testarile s-au efectuat intr-o instalatie de laborator si intr-o prima etapa s-a utilizat un amestec de gaze format din 2,65% vol. CO si 2,25% vol. NO in heliu.
   Datele experimentale obtinute sunt prezentate in figura 1. Analiza acestor date, privind activitatea catalizatorilor in reactia NO-CO evidentiaza o buna comportare a materialelor catalitice, care au in compozitie alaturi de cupru sau cobalt si paladiu depuse pe un suport zeolitic (CuPd/Z4A, CoPd/Z4A).
   Din punct de vedere al stabilitatii termice comportarea cea mai buna a prezentat-o catalizatorul CoPd/Z4A, motiv pentru care a fost selectat pentru testari suplimentare, in ideea stabiliri in detaliu a comportarii lui in reactia NO-CO. Pentru aceste testari s-a folosit tot amestec cu compozitia de 2,65% CO si 2,25% NO in heliu. Din testarile efectuate s-a observat o comportare diferita a catalizatorului atunci cand determinarile s-au facut prin cresterea progresiva a temperaturii de reactie fata de situatia cand masa de catalizator a fost incalzita initial la temperatura maxima si apoi determinarile s-au efectuat la diferite valori prin scaderea progresiva a temperaturii. Activitatea a crescut lent odata cu cresterea temperaturii de reactie, atingand o valoare maxima in domeniul 300-4000 C. Activitatea in schimb a scazut lent cand determinarile s-au facut dupa ce s-a incalzit catalizatorul la 4000 C si apoi temperatura de reactie a fost coborata progresiv cu aproximativ 30 C/min. Dupa fiecare set de testari catalizatorul a fost supus unui proces de refacere a activitatii catalitice. Regenerarile s-au facut la diferite temperaturi folosind ca agent de regenerare hidrogen 100% sau un amestec format din 50% hidrogen in argon. Rezultate mai bune s-au obtinut in cazul utilizarii ca agent de regenerare a hidrogenului 100% si pentru o temperatura de 4500 C, gradul de refacere a activitatii fiind > 80%.
   Analizand compozitia gazelor evacuate de o centrala termica (tabel 1) se poate constata ca reactia NO-CO poate fi influentata de ceilalti componenti prezenti, determinand o modificare a activitatii catalizatorului in sensul scaderii acesteia si conducand la degradarea mai rapida a lui.
   Oxigenul, metanul sau umiditatea adsorbite pe suprafata catalizatorului nu pot fi usor puse in libertate si ocupa centrii activi care nu mai pot fi disponibili adsorbtiei NO, favorizand astfel dezactivarea. In testarile efectuate cu CoPd/Z4A s-a urmarit influenta acestor componenti asupra activitatii catalizatorului.
   Umiditatea prezenta in reactanti dezactiveaza catalizatorul si in timp rezistenta lui mecanica scade, producandu-se o degradare a acestuia. Gradul de conversie este mai mare cu cat temperatura creste, fenomen ce poate fi explicat prin indepartarea miditatii de pe suprafata catalizatorului odata cu cresterea temperaturii. Oxigenul prezent in reactanti, datorita afinitatii suprafetei catalizatorului fata de acesta, produce o micsorare a gradului de conversie a NO. Prezenta metanului in reactanti are un efect negativ asupra reactiei de descompunere a NO. Conversia NO la N2 pe catalizatorul CoPd/Z4A are loc cu o scadere a gradului de conversie.
   Analizand datele experimentale obtinute pentru tipurile de catalizatori preparati si testati s-au putut observa diferente in gradul de conversie a NO la N₂. Aceste diferente se datoresc atat metalului activ catalitic utilizat, suportului folosit dar si compozitiei catalizatorilor. Gradele cele mai mari de conversie s-au obtinut pentru catalizatorii care au in componenta alaturi de Cu sau Co si Pd. Adaugarea paladului in masa catalizatorilor are doua roluri: unul de imbunatatire a procesului de reducere a oxizilor metalici rezultati in etapele de preparare a catalizatorilor, contribuind la obtinerea de cristalite metalice de dimensiuni mult mai reduse si mai uniform distribuite in masa suportului si altul in procesul catalitic, paladiul fiind el insusi un metal cu o foarte buna activitate catalitica. Marirea continutului de paladiu din masa catalizatorului duce la cresterea gradului de conversie imbunatatind astfel performantele catalitice. Trebuie totusi avut in vedere ca paladiul este un metal cu un pret de cost ridicat si cresterea continutului acestuia in compozitia catalizatorului va determina cheltuieli suplimentare pentru obtinere.
   Catalizatorul CoPd/Z4A care a prezentat cea mai buna comportare in reactia NO-CO a fost testat prin utilizarea acestuia la purificarea unui amestec de gaze preparat in laborator cu aceeasi concentratie in componentii CO , NO_x, ca cel evacuat de CET Govora a carui compozitie este data in tabelul 1. Deoarece temperatura gazelor evacuate este de aproximativ 1800 C, activitatea catalizatorului s-a determinat pentru aceasta temperatura dar si pentru temperatura de 3500 C, unde catalizatorul a prezentat o activitate maxima. Rezultatele testarilor sunt prezentate in figura 2.


   Prin utilizarea gazului prelevat de la cuptorul de calcinare a calcarului, de la Uzina de Soda Govora, s-a determinat activitatea catalizatorului pentru reactia CO-O2. Conversia se realizeaza conform reactiei: 2CO + O₂ -> 2CO₂.
   Oxigenul necesar transformarii monoxidului de carbon in bioxid de carbon este preluat din gazul de alimentare care contine 2,43% O2. pe langa reactia de mai sus este favorizata si reactia dintre oxigen si cobalt sau paladiu prezente in compozitia catalizatorului. In timp acesta se dezactiveaza, cobaltul si paladiul transformandu-se in oxizii corespunzatori. Figura 3 prezinta modificarea activitatii in timp a catalizatorului CoPd/Z4A pentru reactia CO-O₂ la temperatura de 3000 C, temperatura la care gazele sunt evacuate pe cosul cuptorului de calcinare a calcarului.





   Din datele obtinute experimental prin utilizarea gazului evacuat de cuptorul de calcinare a calcarului si prezentate in figura 3, si cele obtinute utilizand gazul evacuat de CET Govora si prezentate in figura 2, se observa o mai buna comportare a catalizatorului CoPd/Z4A pentru reactia CO-O₂. Valoarea cea mai ridicata a activitatii catalizatorului obtinuta pentru aceasta reactie fata de reactia NO-CO, se datoreaza atat compozitiei gazului care contine mai putini componenti ce pot influenta activitatea catalizatorului cat si temperaturii mai ridicate la care sunt evacuate gazele de la cuptorul de calcinare:

• Conversia CO la CO₂ este de 85,76% fata de 41,37% pentru conversia NO la N₂;
• Temperatura de 3000 C la care sunt evacuate gazele de la cuptorul de calcinare avantajeaza termic reactia CO-O₂ spre deosebire de temperatura de 1800 C la care sunt evacuate gazele de la centrala termica, aceasta temperatura fiind mult mai coborata decat valoarea de 300-4000 C, la care catalizatorul a prezentat activitate maxima;
• In cazul utilizarii gazului evacuat de cuptorul de calcinare calcar continutul rezidual de CO in gazul trecut prin reactorul catalitic a fost de 0,28%, spre deosebire de continutul rezidual de NO de 1,26% din gaz, in situatia utilizarii ca gaz de alimentare pe cel evacuat de centrala termica;
• Durata de viata a catalizatorului CoPd/Z4A a fost de 28 ore, pentru reactia NO-CO, timp in care gradul de conversie a scazut de la 41,37% la 25,17%, iar pentru reactia CO-O₂, durata de viata a aceluiasi catalizator a fost de 70 ore, timp in care gradul de conversie a scazut de la 85,74% la 68,90%.

   In timpul utilizarii catalizatorilor, acestia au fost activati de mai multe ori. Pentru a determina gradul de uzura al acestora in timpul testelor efectuate au fost pastrate probe din catalizatori si apoi analizate structural. In urma determinarilor facute s-a constatat o comportare buna din punct de vedere al rezistentei mecanice si a structurii suprafetei a catalizatorului CoPd/Z4A. In cazul catalizatorului Co/Al₂O₃ s-au observat modificari sensibile ale structurii suprafetei. Particulele de metal au prezentat aglomerari, marindu-si dimensiunile, astfel determinand o scadere a suprafetei active si o micsorare a activitatii catalizatorului. Un motiv al acestui fenomen ar putea fi determinat de continutul de oxigen din gaz care poate duce la reactia acestuia cu carbonul si la cresterea temperaturii in masa catalizatorului, favorizand aglomerarea particulelor de metal. Carbonul este prezent in compozitia Al₂O₃ folosita ca suport din descompunerea polimerului utilizat la obtinerea aluminei sub forma sferica. Reiese ca utilizarea unui catalizator depus pe un suport ce contine in compozitie carbon nu este indicat a se utiliza atunci cand gazul contine oxigen intr-un procent apreciabil in compozitie si temperatura de operare a catalizatorului este >2500 C.
   Determinarea performantelor catalizatorilor mai sus mentionati in procesul de eliminare a agentilor poluanti din gazele de ardere de la centrala termica s-a realizat si in regim dinamic utilizand direct gaz prelevat de la CET Govora. Prelevarile de probe din gazele de ardere de la centrala termica de la SC CET Govora SA s-au facut la anumite intervale de timp. Probele au fost analizate prin gaz-cromatografie si fotocolorimetrie, observandu-se faptul ca CO₂ si NO>sub>2 aveau concentratii mai mici decat cele maxim admise, in timp ce CO si SO₂ depaseau concentratiile maxime admise, prevazute de normele generale de protectie a mediului.
   Pentru prelevarea gazelor de ardere a fost necesara proiectarea si executia unei instalatii de prelevare a gazelor, precum si montajul acesteia la linia de evacuare a gazelor de ardere. De asemenea a fost realizata o instalatie de laborator echipata cu filtre catalitice cuplata direct la gaz cromatograf pentru determinarea concentratiei componentilor gazosi inainte si dupa conversia catalitica.
   Prin trecerea gazelor peste filtrele catalitice s-a observat o diminuare a continutului in agentii nocivi SO₂ si NO₂, si CO la aproape 80% din valoarea initiala. Aceasta scadere demonstreaza ca procesul catalitic poate fi utilizat in reducerea acestor noxe.
   Referitor la activitatea intitulata "Optimizarea proceselor de extractie si separare in scopul cresterii eficientei proceselor si gradului de puritate al metalelor" partenerul P1 a avut ca obiectiv imbunatatirea procesului de extractie a metalelor nobile din catalizatori uzati.
   In acest scop, s-au realizat o serie de experimentari de laborator privind diverse metode care sa conduca la variante optime in ceea ce priveste puritatea metalului obtinut si randamentul de recuperare dupa cum urmeaza. Principalele concluzii sunt:

• Pentru procesul de extragere a paladiului:
  • HCl concentrat nu extrage paladiul; concentratia optima este 18% HCl;
  • Cresterea volumului de HCl 18% determina cresterea randamentului de extractie a paladiului (volum optim 3 mL/g catalizator);
  • Randamentele de extractie ale paladiului cresc cu cresteterea timpului de refluxare; valoare maxima la cca. 60 min;
  • Randamentele de extractie cresc cu cresterea temperaturii de reactie, atingandu-se valoarea maxima pentru probele aflate la reflux;
  • Calcinarea catalizatorului uzat inainte de solubilizare are efecte benefice ca urmare a indepartarii materialelor organice care "imbacsesc" suportul bogat in paladiu. Observatia nu este valabila in cazul catalizatorilor folositi in denocivizarea gazelor de esapament din motoarele cu ardere interna; Regimul de functionare conduce la un catalizator uzat liber de depozite "organice";
  • Randamentul de extractie al Pd din catalizatorii pe carbune, alumina sau cei ceramici (auto) este imbunatatit la tratare cu acid formic.
• Pentru procesul de extragere a platineri:
  • Solubilizarea Pt din catalizatorii tip auto se face cu apa regala. Cresterea volumului de apa regala determina cresterea randamentului de extractie (volum optim 1,5 ml/g catalizator);
  • Randamentul de extractie a platinei creste cu cresterea timpului de reactie; durata minima de reactie: 60 min);
  • Randamentul de extractie creste cu cresterea temperaturii de reactie; temperaturi optima 800 C.
• Pentru catalizatorii tip auto care contin Pt si Pd se propune o procedura originala care se deosebeste de cea clasica, in doua trepte, prin faptul ca:
  • Cele doua metale se extrag simultan, intr-o singura treapta de solubilizare si se reduc chimic cu formarea unei pulberi metalice-amestec Pt si Pd;
  • Separarea paladiului de platina se realizeaza prin solvire selectiva (ex. tratare cu acid azotic cand se dizolva Pd, iar platina ramane sub forma metalica. Repetarea tratamentului duce la o separare cantitativa a celor doua metale;
  • Procedura propusa are loc intr-un timp mai scurt si cu un consum de reactivi mai mic ceea ce imbunatateste rentabiliatea procesului;
  • Procedeul elaborat se poate adapta usor la orice tip de deseu industrial sau ceramic postcombustie (auto), indiferent de suportul pe care se afla depus metalul pretios, catalitic activ.

   Analiza eficientei metodelor aplicate in procesele de recuperare si purificare a metalelor din catalizatori uzati se poate face pe baza schemei prezentate in figura 5.


   Asa cum se poate observa din figura, gradul de recuperare a metalelor si costurile implicate in acest sens sunt influentate de acuratetea si performanta proceselor tehnice utilizate pentru separarea si purificarea metalelor, de pierderile de metal ce apar pe parcursul fluxului de recuperare. Pierderile de metal apar in momentul cantaririi si omogenizarii catalizatorilor uzati colectati, la determinarile de concentratie a metalului din catalizatorul epuizat cand intra in calcul erorile metodei de analiza, pierderi in timpul transportului descarcarii si depozitarii. Costurile financiare implica durata contactului, timpul de livrare, rata si conditiile de colectare si stocare a rezidiilor catalitice, cheltuieli legate de activitati administrative. Costurile de reciclare includ costurile legate de procesul propriu-zis de separare si concentrare a metalelor, pierderile de metal aparute pe parcursul procesului, costurile datorate efectuarii de analize reprezentative pe fluxul tehnologic, costuri legate de transport, depozitare, asigurare, administrative, etc.
   Daca se ia in considerare faptul ca metalele tranzitionale si nobile se gasesc in concentratii reduse in scoarta terestra, asa cum se prezinta in figura 6, metodele aplicate pentru recuperarea acestor metale din catalizatori uzati devin eficiente in primul rand prin reducerea etapelor de extractie a minereului si concentrarea metalelor pana la aprox. 1-1,5%, valoarea minima la care acestea se gasesc in catalizatori.
   De asemenea, beneficiul adus in protectia mediului contribuie substantial la cresterea eficientei acestor metode.
   Valorificarea rezultatelor cercetarilor efectuate in cadrul acestei etape a fost concertizata prin realizarea unui brevet intitulat: Metoda de recuperare a nichelului si cobaltului din catalizatori uzati, autori E. David, I.Stefanescu, C.Sandru, inregistrat la OSIM cu cererea nr. A/00606/23.08.2007.
   Acest brevet a fost prezentat in cadrul celui de al 36-lea Salon International al Inventiilor ,Tehnicilor si Produselor Noi , Geneva, Elvetia, 02-06 aprilie 2008 unde i s-a decernat de catre juriul international al salonului medalie de aur, conform diplomei anexate si Medalie de aur decernata de Universitatea Tehnica Moscova -al 36-lea Salon International al Inventiilor, Tehnicilor si Produselor Noi , Geneva, 02-06 aprilie 2008.
   De asemenea, acest brevet a fost prezentat la Salonul International al Inventatorilor din Croatia - ARCA 2008, Zagreb, 16-21 septembrie 2008 unde a fost apreciat de juriul inernational al salonului. I s-a decernat diploma si medalie din partea ANCS din Romania, medalie si diploma din partea delegatiei poloneze prezenta la salon, precum si premiu special din partea Croatiei, conform celor anexate mai jos.





















   De asemenea au fost realizate urmatoarele lucrari stiintifice:

• E.David, Extraction of valuable metals from amorphous solid wastes, prezentata la Congresul International: Materials and Manufacturing Engineering and Technology -COMMENT'2007 , 27-30 mai, 2007, Gliwice-Cracovia-Zakopan, Polonia si publicata in Journal of Achievements in Materials and Manufacturing Engineering, Vol.25, nr. 1, Noiembrie 2007, Editat de International OCSCO World Press-Gliwice-Campinas-Portland-Madrid-Daejeon-Brisbone-Cairo;
• E.David, V.Niculescu, C.Sandru, F.Bucura, M.Constantinescu, Studies about the existent metods for the recovery of metals from spent catalysts, prezentata la: the 13 th Conference Progress in Cryogenics and Isotopes Separation, 7-9 november, 2007, Calimanesti-Caciulata, Romania;
• V.Niculescu, E.David, M.Constantinescu, C.Sandru An efficient method for metals recovery from spent reformer catalysts, prezentata la the 13 th Conference Progress in Cryogenics and Isotopes Separation, 7-9 november, 2007, Calimanesti-Caciulata, Romania;
• Elena DAVID , Violeta NICULESCU, Jeanne POPOVICI, Grigore SIGARTAU , Nicolae ALDEA , Petru MARGINEAN3, Viorel MALINOVSKI , Catalin DUCU‚ Studies and evaluations about recovery of transitional metals from spent catalysts, Prezentata la CIEM 2007-3rd International Conference on Energy and Environment, 22-23 noiembrie, 2007, Bucuresti, Romania;
• Elena DAVID, Violeta NICULESCU, Elisabeth-JeannePOPOVICI, Grigore SIGARTAU, Nicolae ALDEA, Petre MARGINEANU, Viorel MALINOVSKI, Catalin DUCU, Studii si evaluari privind recuperarea metalelor tranzitionale din catalizatori uzati , care a fost prezentata la Sesiunea Stiintifica Mener din 04-07 septembrie 2008, Sinaia si publicata in volumul "Programul Cercetare de Excelenta 2005-2008", Mener 2008-Mediu, Editat de Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Energetica, pp 717-724;
• E.David, Development a leaching process for to recover metals from spent catalysts, prezentata la al 18-lea Congres International de Chimie si Ingineria Proceselor CHISA 2008, 24-28 august 2008, Praga, Republica Cehia, si publicata in volumul "PRES 2008 and System Engineering", editat de Jan Novosad, Praha, 2008, ISBN 978-80-02-020-6, pp.1476-1483.